Şi ca să explic şi motto-ul nostru, am să divaghez puţin de la aventurile noastre la turci şi am să povestesc puţin despre revenirea în ţară, ocazie cu care am aflat care este tariful standard ("nu e şpagă, mamă, e ca să nu ne opreşte la vamă") pentru trecerea rapidă a vămii bulgare: 15 euro de persoană.
Noi, europenişti feroce, am refuzat cu străşnicie să plătim orice taxă pentru care nu primeam chitanţă ("ei, chitanţă!"). Nea Vasile, un fel de bunic, sau guru al bişniţarilor bucureşteni a încercat cu frumosul. Cristi, prinţul moştenitor al acestui statut, un tânăr finuţ de vreo 120 de kilograme, şi-a exercitat talentele de negociator, aducând argumente clasice de genul "vă dau foc la bagaje" şi "vă las în vamă". Domnişoarele din spatele nostru încercau să facă pe mediatorii: ne explicau nouă că "aşa se face, altfel se confiscă tot", şi domnilor Vasile şi Cristi, că "fetele nu ştie, că e prima dată".
Cam pe-atunci s-a trezit Georgiana dintr-un somn de plumb şi a început să le vorbească mai pe limba lor (chiar trebuie să învăţ bucureşteana asta, nu ştii niciodată când se dovedeşte utilă); ei bine, într-un final, s-au lămurit că suntem nişte bieţi studenţi, că nu aducem marfă şi că atunci când spunem că avem 2 cutii de rahat, chiar avem 2, nu 20, şi că "o valiză" înseamnă "o valiză", nu "o valiză şi 10 saci" de persoană. Şi atunci să te ţii de iubire, inima meaaa! Complimente aduse frumuseţii peste fire a Georgianei; prăjituri aduse de domnu' Cristi plin de remuşcări, zâmbete binevoitoare...
Ajungem, în cântece şi voie bună (despre care se va povesti mai încolo) aproape de vama română. Unde primeşte şoferul un telefon că babaul... pardon, Poliţia Economică, îşi bagă nasul prin bagajele bieţilor călători. Oare ghiceşte cineva care a fost răspunsul, deja acceptat ca un fel de "Sesam, deschide-te"? Da! "Să mai strângem".
Şi au mai strâns. Aşadar, şpaga pentru Poliţia Economică s-a ridicat la 200 de dolari şi 200 de euro. Nu-i puţin, frate, să moară mama. Da' ce nu face omu' pentru marfa lui...
Şi uite aşa s-a desfăşurat trecerea peste graniţe a naivilor studenţi, care "acuma ştie". Să ne auzim (cu) bine!
Mai târziu
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
4 comments:
!Amen
Ehh spaga ne-spaga...e cat de cat ok
iata concursul de manele ..de dans e manele ..a fost .un fel de "boom" (bine ati venit acasa)
fetele voi astia care stie ..povestiti putin ...care ati vazut cum s-au derulat treburile ...eu..eram prea ocupat...
"cine bate la fereastra mea ..oooo"...
..
..
..
Dar am baut sampanie
ne mai auzim
bye
Acuma stateam sa ma gandesc ce sa scriu la faza cu dansatul pe manele in autocar ... ce sa subliniez ... integrarea perfecta a lui Serghei in peisaj, cele 3 manele la maxim, manca-ti-as, autocar balabanindu-se sau cele 2 filmulete pe care le-am facut si in care nu se vede nimic, dar se aude perfetc?! :D Dati-va cu parerea, ca sa stiu de unde sa incep!
filmuletele........si eu le vreau!!sa le puna careva pe blog(if possible); sa nu uitam ca serghei, in urma prestatiei,a castigat si o sticla de sampanie si uite asa ne-am "imprietenit" sau cum so zice pe bucuresteana cu cei care s eintorceau si ei de la istanbul
Post a Comment